Structura din lemn a unei case timber frame, cu pereții și acoperișul montate
| |

Construcții case din lemn

Construim case pe structură ușoară din lemn (timber frame) în București și Ilfov. Lucrăm în construcții și renovări din 2005, iar pe această pagină vă arătăm, cu poze de pe șantierul unei case construite de noi, cum se ridică o casă din lemn etapă cu etapă și ce înseamnă astăzi o structură executată corect.

O casă din lemn bună nu ține de noroc, ci de câteva reguli clare: proiect și calcul făcute de un inginer, lemn uscat, ancorare sigură de fundație, pereți rigidizați, izolație continuă și straturi puse în ordinea corectă, ca lemnul să rămână ferit de umezeală pe toată durata de viață a casei.

Doriți o casă din lemn făcută corect?

Construim case pe structură ușoară din lemn în București și Ilfov, din 2005. Spuneți-ne ce aveți în plan și vă facem o ofertă după ce vedem proiectul.

Casa din film este chiar casa din pozele de mai jos, construită de echipa noastră: fundație continuă din beton armat, structură din grinzi de lemn și pereți placați cu OSB de 12 mm.

Cum construim corect o casă pe structură de lemn

Totul pornește de la proiect. București este într-o zonă seismică importantă: codul de proiectare seismică P100-1/2013 indică aici o accelerație de proiectare a terenului de 0,30 g. De aceea structura, îmbinările și ancorajele se dimensionează de un inginer structurist, după P100-1 (care are un capitol dedicat construcțiilor din lemn) și după Eurocodul 5 pentru structuri din lemn (SR EN 1995). Casa din poze a fost proiectată de un inginer structurist.

1. Fundația casei din lemn

O casă din lemn e mult mai ușoară decât una din zidărie, dar fundația rămâne la fel de importantă: preia încărcările casei și ține lemnul departe de umezeala din sol. Bunele practici cer ca toate elementele din lemn să stea la cel puțin 15 cm deasupra terenului amenajat.

La casa din poze am săpat șanțurile, am legat armătura din fier-beton și am făcut cofrajul din panouri de scândură de brad de 2,5 cm. Am turnat apoi grinzile fundației cu beton B250. Fundația are 60 cm în pământ și 60 cm deasupra solului. După decofrare am pus umplutura de pământ și pietriș, folia și plasa sudată, apoi am turnat placa de beton, tot din B250.

2. Tălpile și ancorarea de fundație

Primul element din lemn este talpa: grinda așezată pe fundație, pe care se ridică pereții. Ea trebuie să fie perfect la nivel, din lemn tratat, și să stea pe o bandă hidroizolantă care o separă de beton, ca umezeala din beton să nu urce în lemn. Talpa se ancorează de fundație astfel încât casa să reziste atât la forțe orizontale (vânt, cutremur), cât și la smulgere, cu ancorajele și distanțele stabilite de inginer. La casa din poze am pus hidroizolație între fundație și lemn și am ancorat structura de fundație.

3. Structura pereților și contravântuirile

Pentru structură se folosește lemn de rășinoase uscat, ca să nu se deformeze și să nu crape după montaj. Lemnul de construcții uscat în uscătorie, de exemplu, este livrat cu o umiditate de 15% ± 3%. La casa din poze am folosit lemn uscat.

Montanții (stâlpii verticali ai peretelui) se pun la distanțe mici între ei, de regulă 40–62,5 cm, potrivite cu lățimea plăcilor de placare. Sus, peretele se închide cu o talpă dublă. Peretele capătă rigiditate prin placarea cu plăci OSB/3, plăci destinate elementelor portante în medii umede, prinse des în cuie sau capse de schelet. Unde proiectul o cere, se adaugă și contravântuiri din lemn, adică diagonale care împiedică deformarea peretelui.

Un perete din lemn bine prins în cuie se comportă foarte bine la cutremur: cuiele se deformează puțin câte puțin și disipă energia. P100-1/2013 recunoaște asta și dă pereților din panouri de lemn cu fețe prinse în cuie cel mai mare factor de comportare din capitolul de lemn.

Tot lemnul din structură se tratează împotriva insectelor și ciupercilor, cu un produs ales după locul în care stă piesa (clasele de utilizare din SR EN 335), iar ignifugarea se face separat, pentru protecția la foc. La casa din poze, pereții sunt din grinzi de 15 x 5 cm, cu contravântuiri, placați la exterior cu OSB de 12 mm, iar tot lemnul din structură a fost ignifugat.

4. Planșeul dintre etaje

Planșeul trebuie să fie, pe lângă suficient de rezistent, și o diafragmă rigidă care leagă pereții între ei, una dintre regulile din P100-1 pentru construcțiile din lemn. Secțiunea grinzilor și distanța dintre ele rezultă din calcul, după deschidere și încărcări. La casa din poze am folosit grinzi de 30 x 5 cm pentru planșeul dintre etaje, peste care am montat scândura planșeului.

5. Acoperișul

Acoperișul se face ca șarpantă din lemn sau din ferme prefabricate cu plăci multicui. Și într-un caz, și în celălalt, elementele se calculează la zăpadă, vânt și cutremur. Sub învelitoare se montează o folie de difuzie, iar spre podul sau mansarda încălzită izolația trebuie să fie cea mai groasă din casă: pentru clădirile noi, metodologia Mc 001-2022 recomandă la planșeul de sub pod o rezistență termică corectată de cel puțin 6,67 m²K/W. La casa din poze am făcut o șarpantă clasică din lemn, cu învelitoare din tablă tip Lindab.

6. Izolația și membranele

Între montanți se pune vată minerală, un material incombustibil. Pentru că montanții din lemn sunt punți termice, se recomandă și un strat continuu de izolație în fața lor, ca să nu se piardă căldură prin lemn. Ținta pentru o casă nouă: Mc 001-2022 recomandă la pereții exteriori ai clădirilor rezidențiale nZEB o rezistență termică corectată de cel puțin 4,00 m²K/W (U’ maxim 0,25 W/m²K), valoare care ține cont și de punțile termice.

Regula de aur este ordinea straturilor: spre interior, un strat care frânează vaporii (barieră de vapori), cu toate îmbinările lipite cu benzi; spre exterior, straturi tot mai permeabile la vapori, de exemplu o membrană de difuzie, ca peretele să se poată usca. Placa OSB de pe interior poate ține loc de barieră de vapori doar dacă placarea exterioară este foarte permeabilă la vapori (de exemplu plăci din fibre de lemn, DHF) și rosturile sunt etanșate. La exterior, peretele se protejează de ploaie cu o fațadă ventilată sau cu un termosistem. La casa din poze am aplicat termosistemul direct peste OSB.

7. Instalațiile

Instalațiile electrice și sanitare se trag prin pereți înainte de închiderea lor. O variantă sigură este un strat de instalații: un spațiu din șipci, între bariera de vapori și gips-carton, prin care trec cablurile și țevile fără să găurească bariera. La casa din poze am tras instalațiile electrice și sanitare prin pereți, am pus vata minerală în pereții exteriori și interiori și am închis pereții cu OSB de 12 mm pe a doua față.

8. Finisajele

La interior pereții se îmbracă de obicei cu gips-carton, peste care urmează finisajele obișnuite: glet, vopsea, gresie, faianță, parchet. La exterior urmează termosistemul sau fațada ventilată. Ne ocupăm și de instalații, compartimentări și finisaje interioare, astfel încât casa să fie gata de locuit.

Alcătuirea unui perete corect

De la interior spre exterior, un perete exterior pe structură de lemn arată, în linii mari, așa:

  1. Gips-carton (finisajul interior).
  2. Strat de instalații: șipci sau profile, eventual cu izolație între ele.
  3. Barieră de vapori (sau OSB cu rosturi etanșate, când alcătuirea permite), lipită la toate îmbinările.
  4. Montanți din lemn uscat, cu vată minerală între ei.
  5. Placare exterioară care rigidizează peretele: OSB/3 sau plăci din fibre de lemn (DHF).
  6. La exterior, izolație continuă în fața montanților, pentru punțile termice: fie termosistem aplicat peste placare, fie izolație acoperită cu o membrană de difuzie și o fațadă ventilată (șipci, strat de aer, placare).

Grosimile exacte rezultă din calculul termic și structural al casei dumneavoastră.

Avantaje și limite, spuse cinstit

Avantaje:

  • Casa e ușoară, deci forțele din cutremur sunt mai mici, iar pereții prinși în cuie se deformează fără să se rupă.
  • Izolația stă chiar în grosimea peretelui, așa că un perete subțire poate izola foarte bine.
  • Fundația poate fi mai simplă decât la o casă din zidărie de aceeași mărime, dar tot se calculează.
  • Execuția e rapidă, mai ales când panourile de perete se prefabrică.

Limite:

  • Lemnul nu suportă umezeala de durată: detaliile (lemnul deasupra terenului, membranele, etanșarea) trebuie făcute corect, nu „aproximativ”.
  • Etanșeitatea la aer e critică; ea se verifică ideal cu un test Blower Door în timpul execuției.
  • Deschiderile foarte mari cer soluții structurale suplimentare.

Întrebări frecvente

Rezistă o casă din lemn la cutremur în București?

Da, dacă e proiectată și executată corect. Fiind ușoară, casa din lemn atrage forțe seismice mai mici, iar pereții placați cu OSB prinși în cuie disipă bine energia. Calculul se face după P100-1/2013, pentru accelerația de 0,30 g din București.

Ce lemn se folosește la structură?

Lemn de rășinoase uscat, cu secțiunile stabilite prin calcul de inginer. Lemnul uscat se deformează mult mai puțin după montaj, așa că finisajele nu crapă.

Cât de bine izolează o casă din lemn?

Depinde de grosimea izolației și de cât de bine sunt tratate punțile termice și etanșeitatea. Pentru o casă nouă, ținta recomandată de Mc 001-2022 este o rezistență termică corectată de cel puțin 4,00 m²K/W la pereții exteriori.

Cât costă o casă din lemn?

Prețul depinde de proiect, suprafață, fundație, izolație și finisaje, așa că vă facem o ofertă după ce vedem proiectul. Prețuri orientative pentru lucrările de amenajare găsiți pe pagina de prețuri.

Lucrați și în afara Bucureștiului?

Da, construim în București și în Ilfov.

Doriți o casă din lemn făcută corect?

Spuneți-ne ce aveți în plan și vă răspundem cu o ofertă. Ne puteți scrie pe pagina de contact sau ne puteți suna la 0720 488 878.

Similar Posts